Am legat dorul cu ață de stele,Să nu se mai întoarcă prin nopțile grele.Dar norocul e orb și adesea greșește,Ne dă ce nu cerem, iar ce vrem... oprește.
Du-te dorule, te du,Unde vântul nu mai bate,Unde timpul nu mai scoateDin suflet ce am pus eu.Du-te dorule, departe,Peste munți și peste moarte,Lasă-mi inima curată,Să mai poată iubi odată. NOROC - Du-te dorule, te du
Să curgă izvorul, să spele poteca,Să piară din minte și vina și frica.Rămâi tu, Noroc, la masa mea mică,Și spune-i tu dorului că nu-mi mai e frică. Am legat dorul cu ață de stele,Să nu
Here is a lyrical arrangement of the piece, structured as a modern folk poem: NOROC: Du-te dorule, te du Să curgă izvorul, să spele poteca,Să piară din
Norocul bate la fereastră, tăcut și străin,Purtând în traistă umbre de vechi pelin.I-am deschis poarta cu teamă și dor,Să-mi stingă jarul ce-mi arde sub fior.
Du-te...Peste ape, peste văi,Nu mai căuta ai mei pași, pe vechile căi.Noroc să fie, drum bun să ai. Creative Context
Imagine this accompanied by a slow pan flute or a solo violin, starting with a whisper and building into a powerful, cathartic release.